Cafeneaua de la colt

Sayoko se opri , dardaind incet din cauza ca era uda leoarca . Nu indrazni sa ridice privirea catre Aido .
-Imi pare rau....

Aido o lua in brate, incercand sa o incalzeasca.
-Mie imi pare rau...n`ar fi trebuit sa ma comport asa. Iarta`ma.

- Hey , haide....dar nu stiu cum te-am jignit ! Adica imi pare rau...dar ce ti-am zis de te-a intristat ?

-Nu mai conteaza acum...spuse baiatul zambind, in timp ce o mangaia pe cap. Totul e rezolvat.

- Esti sigur ? intreba ea , suspinand si incercand sa nu se mai gandeasca la asta .

-Da. raspunse baiatul strangand`o pe Sayoko la pieptul lui. Imi dai voie sa te pup pe crestet?

Sayoko intinse fruntea spre el , dar o alta dorinta o domina . Rezista ispitei , zambind si inchizand ochii .

Aido se apleca la ea pana cand atinse cu buzele lui reci fruntea neteda a fetei. O pupa scurt, apoi se apleca si mai mult, pana cand buzele lui au atins buzele ei.

Sayoko se mira ca dorinta i se indeplini , dar se bucura de moment , sarutandu-l si ea pe Aido , lipindu-si corpul de al lui .

Aido lasa ca mana lui sa cada pe spatele fetei pana ajunse la sold. O stanse si mai tare in bratele lui indepartand`o de fata lui. Isi lipi buzele pe parul ud al fetei si statu asa pret de cateva minute.

Sayoko il imbratisa , incercand sa prelungeasca momentul .
- Sigur esti bine ?

-Da...spuse el zambindu`i cald. Sunt bine...niciodata n`am fost mai bine...Hai sa mergem undeva ca sa ne adapostim de ploaie...sau...vrei sa ne plimbam printre sropii mici de ploaie?

- Oricum o sa racesc deci....nu mai conteaza , alege tu ! spuse Sayoko zambind .

-Hai sa ne adapostim...spuse Aido mangaind`o usor pe cap. Alege tu locul.

- Vrei sa vii la mine acasa ? Macar atata sa fac si eu !

-Sigur...mi`ar placea..
Aido ii zambi cald, sarutand`o delicat pe frunte.

Sayoko ii zambi , dar in urmatoarea secunda incepu sa stranute .
-Cred ca am racit...

-Sa ne grabim atunci...
Aido zambi si isi puse bratul in jurul umerilor fetei.

Sayoko stranuta din nou , dar il lua de mana pe Aido si incepu sa alerge cu el prin ploaia care se intetea .

Aido incepu sa fuga dupa ea. In catva minute ajunsera in fata unei case destul de mari.

- Aici ! Eu stau la etajul doi ! spuse Sayoko pe nerasuflate , deschizand poarta .

Cei doi fugira inauntru. Cand ajunsera in casa fetei, se uitara unul la celalalt si incepura sa rada.
-Asa ceva vezi mai rar...spuse Aido printre rasete.

Sayoko deschise usa camerei , poftindu-l inauntru .
- E putin cam dezordine !

-Nu e nimic. Sa vezi ce e in camera lui Runo...Aido rase mangaind`o pe cap.

Sayoko aduse doua prosoape , dar se impiedica ca fraiera , cazand in pat .
-Mai rau de atata poate fi ?

Aido rase, lua un prosop si ii intinse mana. O ridica, ii puse prosopul pe cap si incepu sa o stearga incet pe par, uitandu`se in ochii ei.

Sayoko se inrosi , privindu-l intens , inima batandu-i mai tare .

-Ce frumoasa esti...spuse Aido zambindu`i cald. O stranse la pieptul lui si o saruta pe nas.

Sayoko il privi zambind , sarutandu-l pe obraz . Nu indraznea mai mult , desi simtea ca incepea sa se indragosteasca de el .

Aido o stergea incet pe cap in timp ce ii zambea cald.
-Ce liniste...spuse el, privind`o. S`a intamplat ceva?