Cafeneaua dulce

Runo se uita mirata in urma lui Yuri. "Ce`o fi avand?"

,, De ce imi e atat de greu sa raman lucid in preajma ei ? Pe langa ca o iubesc....asta ar trebui sa fie suficient nu-i asa ? De ce ma atrage atat de mult mirosul sangelui ei ? O s-o omor daca nu sunt atent si pe asta nu mi-o iert ! ''

Runo incepu sa stranga hainele de prin camera si se puse sa le impature frumos.

Cand fu sigur ca este perfect calm , Yuri se intoarse in camera , zambind incurcat .
-Cred ca gata ! Esti pregatita sa plecam ?

-Uhm...imediat!
Runo puse mana pe un ghiozdan mic si puse acolo portofelul ei si telefonul mobil. Isi lua in picioare o pereche de adidasi care mergeau cu imbracamintea ei sport si atunci merse catre Yuri.
-Sunt gata! spuse ea sarind la gatul lui.

Yuri zambi si o imbratisa mult prea strans fara sa-si dea seama . De la o vreme , adica de cand o cunoscuse pe Runo puterile si mintea ii luase pur si simplu razna .

Runo il stranse si ea cat putu, dar la un moment dat simti ca nu mai are aer.
-Uhm...Yuri, draga...nu mai pot respira...

Yuri ii dadu drumul imediat , privind-o ingrozit .
- Scuza-ma , nu stiu ce m-a apucat....eu... te simti bine ?

Runo lua o gura de aer si apoi ii zambi.
-Singur ca ma simt bine!

,, Doamne , ce fac ? Poate ar fi mai bine sa ma departez de ea....pentru a fi in siguranta ! Asta o sa fac dupa ce ne intoarcem in oras ! '' gandi Yuri , zambindu-i frumos fetei .

Runo il lua de mana.
-Haide! Trebuie sa plecam, ai uitat?

- Nu am uitat ! facu Yuri , evitand contacul fizic . ,,E mai bine asa!''

Runo zambi si o lua inainte. Lasa capul in jos ca sa nu vada Yuri ca nu se simte bine. "Se comporta altfel...o simt..."

Yuri era adancit in gandurile lui si nu observa schimbarea din comportamentul fetei .

-Si....unde mergem? intreba Runo inca avand fata in pamant.

Yuri observa imediat schimbarea din voce ei si o privi atent .
-Ai patit ceva ? Te-am lovit ?

-Nu...Nu, nu! Stai linistit....nu e asta...dar...
Runo lasa capul in jos si nu putu sa continue.

Yuri vru s-o imbratiseze , dar simti ca era mai bine sa o lase asa .

Runo continua sa mearga cu capul in pamant. "Grozav! Nici macar nu imi da o imbratisare...sigur e ceva la mijloc..." isi spuse fata.

Yuri o privi trist . ,,Sigur si-a dat seama ca ma port ciudat , mai bine ma calmez ! Pana acum a fost bine de ce nu ar fi si de acum incolo ? '' Yuri ii inconjura talia cu un brat , privind-o fermecator .
- Ce este de fapt ?

Runo nu isi ridica privirea. Ramasese in aceeasi pozitie.
-Te porti cam...ciudat... de ce? Spune`mi si mie de ce te comporti asa....

Yuri o privi pret de cateva clipe , apoi o imbratisa .
- Nu te mai ingirjora , totul e in regula !

-As vrea sa cred si eu asta...spuse Runo cand se desprinse din imbratisarea baiatului.

Yuri o privi cateva clipe trist . Nu o pacalise si stia asta .
- Haide sa mergem , bine ?

Runo nu se uita la baiat, ci continua sa mearga. Ii ascundea ceva si era sigura de asta.

Yuri nu stia ce sa faca....ii spunea adevarul o pierdea , nu-i spunea adevarul , iar o pierdea....atunci ? Care era solutia corecta ?

-Poate daca mi`ai spune, atunci te`as putea ajuta...Sau poate nu....

- Runo , asculta-ma cu atentie ! Nu este vorba de ajutor sau de altceva , nu e nevoie ! Este doar ... ei bine , o problema pe care trebuie s-o rezolv pe cont propriu ! Asculta-ma , nu este momentul sa-ti spun , inca nu si oricum nu are legatura cu tine ! sopti Yuri , incercand s-o linisteasca .

-Daca mi`ai spune, poate ca am fi mai apropiati...sopti fata continuand sa mearga.

Yuri se opri , simtind ca si cum un cutit i-ar fi fost infipt in inima .
- Am fi...mai apropiati ? ,,Ce legatura ar avea una cu alta ? ''