In biblioteca...

- Ex-iubitul..caci in perioada asta daca ai avea nu te-ai tine dupa altii...spuse acesta gandindu-se la urmarit.

Sayoko se dadu in spate , inrosindu-se toata , evitand contactul vizual .
-Hei , nu te-am urmarit pentru ca imi place de tine ! facu ea bosumflata .

- Asta nu-mi raspunde la intrebare...sopti baiatul pe-un ton jucaus, astfel incat fata sa-l poata auzi.

- Si cam ce-ti pasa tie ce face ex-iubitul meu ? Nici nu te priveste ce fac eu ! Si de unde stii tu sigur ca nu am prieten ?

Tsubasa se ridica venind dupa fata.
- Nuanta din obrajii tai spune totul...
Inca mai schiopata putin, dar ii era mult mai bine.

- Si ce anume spune ? Sayoko se dadu cat de in spate putu pana se lovi cu spatele de perete , oprindu-se .

Tanarul se apropia mai mult de chipul fetei, oprindu-se un moment ca s-o tachineze apoi o lua usor de barbie, prinzand-o intr-un sarut.

Sayoko statu un monent , raspunzand baiatului cu aceeasi pasiune . Dar il impinse dupa cateva secundea , tragandu-i o palma .
-Sa nu mai faci asta ! De ce ma saruti ?

Brunetul isi atinse obrazul, zambind discret.
- Pentru ca am vrut si pentru ca mi-a placut..

- Ei bine sa n-o mai faci ! Nu stiu ce impresie ti-ai facut tu despre mine , dar e clar ca e gresita !

- E adeverat ca fizicul tau nu se aseamana cu [,] caracterul..dar impulsurile nu se controleaza..

Sayoko il privi prostita , neintelegand unde vrea sa ajunga .
-Razi de mine sau ce ? facu ea , vrand sa se ridice .

Baiatul o tinu de mana, oprind-o.
- Hmm...de ce nu esti sincera ?

Sayoko vru sa si-o retraga , dar isi opri acest gest , privindu-l pe Tsubasa .
-Sincera cu ce anume ?

- Cu faptul ca ai sentimente...

- Am sentimente ca orice om...asta era de la sine inteles nu-i asa ? se facu Sayoko ca nu intelege , sperand ca baiatul sa lase balta subiectul .

Tsubasa ofta dandu-i drumul la mana, punandu-se turceste jos si ducandu-si privirea intr-o parte.

Sayoko il privi ciudat , apoi veni langa el .
-Te-am jignit cumva ?

Baiatul isi dadu privirea spre ea.
- Hmm nu...nu era chiar raspunsul pe care il cautam, asa-i tot...

- Dar ce anume doreai sa iti raspund ? intreba Sayoko , privindu-l bland si rabdator .

- Ala va fi secretu meu...raspunse el pe acelas ton.

Sayoko se incrunta putin , apoi simti ca se inroseste fara motiv .
-Ma rog ....mai ai nevoie de ceva ?

- Nu, chiar mi-am revenit...multumesc pentru opsitaliere..
Acesta se ridica in picioare, dand spre usa.

Sayoko il prinse de mana , nestiind si ea de ce nu si-a putut controla impulsul acela .
- Hey , nu pleca !

Brunetul isi dadu inapoi privirea spre ea.
- Sincer Sayoko se face tarziu..si nu vreau sa deranjez...

- Sunt singura oricum si nu ai pe cine sa deranjezi ! Esti ranit , ai uitat ?

Tsubasa se uita putin la picior, intorcandu-se cu totul.
- Da ranit...multumesc...sincer...

- Haide , intinde-te pana nu te doare din nou ! il sfatui Sayoko , incercand sa-l sprijine .

Brunetul se lasa ajutat, pana ce ajunsera inapoi unde era cu jumate de ora.

- Sper sa nu te doara si mai rau ! sopti ea , ajutandu-l . Poti ramane peste nopate ! O sa dorm pe canapea si daca ai nevoie de ceva ma poti striga bine ?